cuvinte cheie: avocat, avocat drept penal, avocat Cluj, traficul și consumul de droguri, trafic de droguri, consum de droguri
Producerea și traficul de droguri | Consumul de droguri | Alte infracțiuni privind drogurile | Cauza de nepedepsire. Circumstanțe agravante și atenuante | Confiscarea drogurilor | Concluzii | Modificări legislative
În ultimele decenii, traficul și consumul de droguri a devenit un subiect de interes major la nivel global, și implicit național, generând o serie de dezbateri și preocupări referitoare la implicațiile juridice, sociale și de sănătate publică. În contextul unei piețe ilegale în continuă expansiune, legile și politicile adoptate pentru a combate acest fenomen au fost în continuă schimbare, generând de multe ori neclarități.
Legislația relevantă în materie este reprezentată de Legea nr. 143/2000. În cadrul acestei legi, drogurile sunt definite ca fiind plantele și substanțele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care conțin asemenea plante și substanțe. Totodată, legislația împarte drogurile în două categorii, anume drogurile de mare risc și drogurile de risc.
În categoria de mare risc se regăsesc droguri precum Amfetamina, Heroina, CMC (Cristal), Psilocybina (Ciuperci psihedelice/halucinogene), Mefedrona, Cocaina, Codeina, Fentanylul, Metamfetamina sau Oxycodona. Trecând în sfera drogurilor de risc, aceasta este compusă din droguri precum Alprazolam (Xanax), Cannabis (Marijuana), Diazepam sau Ketamina. Desigur, aceste două categorii cuprind mai multe substanțe, cele enumerate anterior fiind însă frecvent întâlnite în practica judiciară.
1. Producerea și traficul de droguri
Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi. Conform alin. (2), dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.
Mai departe, trecând la art. 3 alin. (1), introducerea sau scoaterea din țară, precum și importul ori exportul de droguri de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi. Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi, după cum este prevăzut la alin. (2).
2. Consumul de droguri
Deși consumul de droguri aflate sub control național, fără prescripție medicală, este interzis pe teritoriul României, acesta nu este incriminat per se în legislația națională. Astfel, art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 pedepsește doar cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept. În acest caz, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda și închisoarea de la 6 luni la 3 ani, atunci când este vorba de droguri de mare risc.
În cazul săvârșirii acestei infracțiuni, procurorul poate dispune, atunci când apreciază necesar pentru soluționarea cauzei, evaluarea consumatorului în scopul includerii acestuia în circuitul integrat de asistență a persoanelor consumatoare de droguri, în raport cu circumstanțele personale ale consumatorului și cu împrejurările concrete în care a fost comisă fapta și dacă acesta nu se află în mod voluntar inclus într-un astfel de circuit integrat de asistență. În cazul consumatorilor minori evaluarea este obligatorie. Evaluarea consumatorului se realizează cu consimțământul acestuia de către centrul de prevenire, evaluare și consiliere antidrog.
În funcție de concluziile raportului de evaluare întocmit de centrul de prevenire, evaluare și consiliere antidrog, în termen de 5 zile de la primirea acestuia, procurorul dispune, cu acordul scris al consumatorului, includerea acestuia în programul integrat de asistență a persoanelor consumatoare de droguri. (Legea nr. 172/2004)
Dacă, până în momentul pronunțării hotărârii, inculpatul respectă protocolul programului integrat de asistență a persoanelor consumatoare de droguri, instanța de judecată poate dispune renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei, chiar dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Codul penal. Nerespectarea, pe durata termenului de supraveghere, a programului integrat de asistență a persoanelor consumatoare de droguri duce la revocarea amânării aplicării pedepsei și la executarea acesteia.
3. Alte infracțiuni privind drogurile
O ipoteză la care multe persoane nu se gândesc este cea prevăzută de art. 5 din Legea nr. 143/2000. Astfel, punerea la dispoziție, cu știință, cu orice titlu, a unei locuințe sau a unui local ori a oricărui alt loc amenajat, în care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi. În altă ordine de idei, finanțarea săvârșirii faptelor prevăzute la art. 2-5 se sancționează cu pedepsele prevăzute de lege pentru aceste fapte, limitele speciale ale acestora majorându-se cu o treime.
Ceea ce poate ridica mari semne de întrebare este sintagma „fără drept”, prevăzută de art. 2 și 3 din legea amintită, întrucât poate fi greu de conceput care sunt situațiile în care deținerea de droguri nu ar fi sancționată. În acest sens trebuie menționat că anumite substanțe pot fi produse, puse în vânzare, cumpărate și deținute în vederea consumului, însă în condiții stricte. Printre aceste substanțe se regăsește Alprazolamul (Xanax), Codeina ori alte medicamente cuprinse în anexele Legii nr. 143/2000 și care pot fi cumpărate din farmacii în baza unei rețete medicale.
Astfel, trebuie menționat faptul că prescrierea drogurilor de mare risc, cu intenție, de către medic, fără ca aceasta să fie necesară din punct de vedere medical, precum și eliberarea cu intenție de droguri de mare risc, pe baza unei asemenea rețete medicale prescrise, se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi, potrivit art. 6 alin. (1) și (2). De asemenea, după cum este prevăzut de alin. (3), obținerea de droguri de mare risc prin folosirea unei rețete medicale prescrise în condițiile prevăzute la alin. (1) sau a unei rețete medicale falsificate se pedepsește cu închisoare de la un an la 3 ani.
Potrivit art. 7, administrarea de droguri de mare risc unei persoane, în afara condițiilor legale, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani. Mai mult, conform art. 8, furnizarea, în vederea consumului, de inhalanți chimici toxici unui minor se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani.
În orice caz, inclusiv o persoană care nu a avut niciodată în posesie drogurile prevăzute de Legea nr. 143/2000 poate să comită o infracțiune prevăzută de această lege, întrucât îndemnul la consumul ilicit de droguri de mare risc, prin orice mijloace, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Totodată, dacă anumite fapte au avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi.
4. Cauza de nepedepsire. Circumstanțe agravante și atenuante
Legislația relevantă în ceea ce privește traficul și consumul de droguri cuprinde, pe lângă ipotezele reglementate de Codul penal, o serie de condiții ce pot duce la nepedepsirea făptuitorului, la majorarea pedepsei sau la micșorarea pedepsei.
Astfel, potrivit art. 14 din Legea nr. 143/2000, nu se pedepsește persoana care a comis una dintre infracțiunile prevăzute la art. 2-9 și care, mai înainte de a fi începută urmărirea penală, denunță autorităților participarea sa la comiterea infracțiunii, contribuind astfel la identificarea și tragerea la răspundere penală a autorului sau a celorlalți participanți.
Trecând mai departe la circumstanțele agravante, potrivit art. 78 din Codul penal, în cazul în care există circumstanțe agravante, se poate aplica o pedeapsă până la maximul special. Dacă maximul special este neîndestulător, în cazul închisorii se poate adăuga un spor până la 2 ani, care nu poate depăși o treime din acest maxim, iar în cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult o treime din maximul special.
În ceea ce privește traficul și consumul de droguri, pe lângă situațiile prevăzute în Codul penal, constituie circumstanțe agravante următoarele situații:
- persoana care a comis infracțiunea îndeplinea o funcție ce implică exercițiul autorității publice, iar fapta a fost comisă în exercitarea acestei funcții;
- fapta a fost comisă de un cadru medical sau de o persoană care are, potrivit legii, atribuții în lupta împotriva drogurilor;
- drogurile au fost trimise sau livrate, distribuite sau oferite unui minor, unui bolnav psihic, unei persoane aflate într-un program terapeutic ori s-au efectuat alte asemenea activități interzise de lege cu privire la una dintre aceste persoane ori dacă fapta a fost comisă într-o instituție sau unitate medicală, de învățământ, militară, loc de detenție, centre de asistență socială, de reeducare sau instituție medical-educativă, locuri în care elevii, studenții și tinerii desfășoară activități educative, sportive, sociale ori în apropierea acestora;
- folosirea minorilor în săvârșirea faptelor prevăzute la art. 2-10;
- drogurile au fost amestecate cu alte substanțe care le-au mărit pericolul pentru viața și integritatea persoanelor.
Conform art. 13 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, în cazul circumstanței agravante referitoare la săvârșirea faptelor într-o instituție de învățământ ori în locuri în care elevii, studenții și tinerii desfășoară activități educative, sportive, sociale sau în apropierea acestora, la maximul special prevăzut de lege se poate adăuga un spor care nu poate depăși 5 ani, în cazul închisorii, sau maximul general, în cazul amenzii.
În ceea ce privește circumstanța atenuantă prevăzută de art. 15, este util de menționat faptul că persoana care a comis una dintre infracțiunile prevăzute la art. 2-9, iar în timpul urmăririi penale denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit infracțiuni legate de droguri beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.
5. Confiscarea drogurilor
În practică, persoanele care se fac vinovate de comiterea infracțiunilor prevăzute de Legea nr. 143/2000 sunt obligate să suporte anumite cheltuieli, echivalente cu valoarea drogurilor.
Aceste ipoteze sunt incidente, deoarece drogurile și alte bunuri care au făcut obiectul infracțiunilor prevăzute la art. 2-9 se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani. De asemenea, se confiscă și banii, valorile sau orice alte bunuri dobândite prin valorificarea drogurilor și a altor bunuri care au făcut obiectul infracțiunilor amintite anterior. Cu mici excepții, drogurile ridicate în vederea confiscării se distrug.
6. Concluzii
Traficul și consumul de droguri, precum și infracțiunile adiacente, implică o serie de consecințe penale, influențate de elementele specifice fiecărei spețe în parte. În ceea ce privește, de exemplu, deținerea de droguri de risc în vederea consumului propriu, procedurile penale se pot finaliza inclusiv cu soluții mai ușoare precum renunțarea la urmărirea penală, renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei. Pe de altă parte, în anumite condiții, faptele prevăzute de Legea nr. 143/2000 pot să ducă la condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu închisoarea de până la 30 de ani.
În orice caz, pentru a evita producerea unor consecințe penale defavorabile, se impune, cu prioritate, respectarea prevederilor Legii nr. 143/2000. În situația neplăcută în care aceste prevederi nu au fost respectate și au fost demarate proceduri de natură penală, făptuitorii trebuie să cunoască toate drepturile, obligațiile și posibilitățile pe care le au și să își exercite dreptul la apărare în cunoștință de cauză, astfel încât să obțină o soluție cât mai convenabilă.
7. Modificări legislative relevante
05.03.2024: A fost adoptată „Legea 2 Mai”, care, printre altele, prevede faptul că în cazul infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc nu se mai poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Mai multe informații găsiți în articolul Legea 2 Mai: Fără suspendarea executării pedepsei în cazul traficului de droguri de mare risc.
31.05.2024: A fost adoptată Legea nr. 172/2004 care prevede, printre altele, faptul că punerea la dispoziție, cu știință, de către proprietarul, chiriașul, deținătorul cu titlu sau fără titlu sau administratorul oricărui imobil, incluzându-le și pe cele aflate în stare de degradare, dezafectate ori în construcție, pentru consumul fără drept de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive ori tolerarea consumului fără drept în asemenea locuri se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
articol redactat de av. Bogdan Ioan Mihai Șuta din Baroul Cluj