cuvinte cheie: avocat, avocat Cluj, avocat Cluj-Napoca, avocat contestație la executare, avocat contestație la executare Cluj, contestație la executare, executare silită, creditor, debitor, suspendare executare silită
I. Ai nevoie de un avocat pentru o contestație la executare în Cluj sau în alt județ?
Contestația la executare este un procedeu specific executării silite, prin care cei interesați, în special debitorii, pot opri demersurile de urmărire silită demarate de către creditori. Cu ocazia învestirii instanței competente cu o contestație la executare, pe lângă motivarea cererii, este important de respectat termenul imperativ prevăzut de lege în vederea demarării acestui demers. Dacă ai nevoie de un avocat pentru o contestație la executare în Cluj sau în alt județ, contactează-mă și află care sunt șansele tale de succes.
II. Procedura contestației la executare
Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii. În anumite situații, se poate face contestație la executare și atunci când sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu.
De asemenea, după începerea executării silite, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale. La cerere, judecând contestația la executare, instanța poate decide și asupra împărțirii bunurilor proprietate comună pe cote-părţi sau în devălmășie.
În cadrul procedurii contestației la executare există o serie de măsuri ce pot fi solicitate instanței, astfel încât executarea silită să nu mai producă efecte până la soluționarea contestației. Cei interesați pot solicita suspendarea executării silite, precum și suspendarea provizorie a executării silite. Aceste cereri sunt recomandate în contextul actual în care termenele de judecată sunt stabilite la intervale lungi de timp, în unele cazuri de până la 8 luni, întrucât sunt caracterizate de urgență și sunt judecate într-un termen mult mai scurt decât contestația la executare.
III. Condițiile de admisibilitate ale contestației la executare
Atunci când executarea silită se face în temeiul unei hotărâri judecătorești sau arbitrale, debitorul nu va putea invoca pe cale de contestație motive de fapt sau de drept, pe care le-ar fi putut opune în cursul judecății în primă instanță sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă. Totuși, dacă executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, însă doar dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală pentru desființarea lui, inclusiv o acțiune de drept comun.
Aceeași parte nu poate să facă o contestație la executare pentru motive care au existat la data primei contestații. Cu toate acestea, contestatorul își poate modifica cererea inițială adăugând motive noi de contestație dacă, în privința acestora din urmă, este respectat termenul de exercitare a contestației la executare.
Creditorii neurmăritori au dreptul de a interveni în executarea efectuată de alți creditori, pentru a lua parte la executare sau la distribuirea sumelor obținute din urmărirea silită a bunurilor debitorului.
În cazul procedurii urmăririi silite mobiliare sau imobiliare ori a predării silite a bunului imobil sau mobil, contestația la executare poate fi introdusă și de o terță persoană, însă numai dacă aceasta pretinde un drept de proprietate ori un alt drept real cu privire la bunul respectiv.
IV. Instanța competentă să judece o contestație la executare
Contestația se introduce la instanța de executare, aceasta fiind judecătoria în circumscripția căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.
În cazul urmăririi silite prin poprire, dacă domiciliul sau sediul debitorului se află în circumscripţia altei curţi de apel decât cea în care se află instanța de executare, contestaţia se poate introduce şi la judecătoria în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau sediul debitorul. În cazul urmăririi silite a imobilelor, al urmăririi silite a fructelor şi a veniturilor generale ale imobilelor, precum şi în cazul predării silite a bunurilor imobile, dacă imobilul se află în circumscripţia altei curţi de apel decât cea în care se află instanţa de executare, contestaţia se poate introduce şi la judecătoria de la locul situării imobilului.
Contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută. Dacă o asemenea contestație vizează un titlu executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicție, competența de soluționare aparține instanței de executare.
V. Termenul de introducere
Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestația privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când:
- contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care îl contestă;
- cel interesat a primit comunicarea ori, după caz, înștiințarea privind înființarea popririi. Dacă poprirea este înființată asupra unor venituri periodice, termenul de contestație pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei rețineri din aceste venituri de către terțul poprit;
- debitorul care contestă executarea însăși a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviințare a executării și nici somația sau executarea se face fără somație.
Contestația împotriva încheierilor executorului judecătoresc, în cazurile în care acestea nu sunt, potrivit legii, definitive, se poate face în termen de 15 zile de la comunicare. În ceea ce privește contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu, aceasta se poate face oricând înăuntrul termenului de prescripție a dreptului de a obține executarea silită.
Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestația prin care o terță persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit poate fi introdusă în tot cursul executării silite, dar nu mai târziu de 15 zile de la efectuarea vânzării ori de la data predării silite a bunului. În acest context este important de menționat faptul că neintroducerea contestației în termen nu îl împiedică pe cel de-al treilea să își realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, în condițiile legii, sub rezerva drepturilor definitiv dobândite de către terții adjudecatari în cadrul vânzării silite a bunurilor urmărite.
VI. Concluzii
Pe lângă chestiunile tratate în paragrafele anterioare, mai există o serie de aspecte pe care Codul de procedură civilă le reglementează în ceea ce privește procedura executării silite. Pentru a uza cu succes de această procedură, cei interesați trebuie să respecte cu strictețe toate condițiile impuse de lege. În caz contrar, există riscul ca executarea silită, chiar dacă nu este demarată în condițiile legii, să producă efecte în detrimentul debitorilor. Având în vedere amploarea condițiilor prevăzute de lege în ceea ce privește contestația la executare, este recomandat ca cei interesați să se consulte în prealabil cu un avocat.
Contactează-mă dacă ai nevoie de un avocat pentru o contestație la executare în Cluj sau în alt județ și află dacă ai șanse reale de câștig.
articol redactat de av. Bogdan Ioan Mihai Șuta din Baroul Cluj