cuvinte cheie: clasare DNA fraudă privind fondurile europene, avocat, avocat drept penal, avocat Cluj, fraudă privind fondurile europene, clasare

Direcția Națională Anticorupție a început urmărirea penală pentru o tentativă de folosire sau prezentare de documente sau de declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugete administrate de aceasta ori în numele ei, faptă prevăzută de art. 18⁴, prin raportare la art. 18¹  alin. (1) din Legea nr. 78/2000. Ca urmare a apărării pregătite pentru client, care a dobândit inclusiv calitatea de inculpat, DNA Serviciul Teritorial Cluj a dispus clasarea cauzei.

În fapt, clientul a depus o cerere de finanțare în cadrul Schemei de ajutor minimis pentru sprijinirea inițiativelor culturale de accelerare a digitalizării producției și distribuției de filme, asociată Planului național de redresare și reziliență al României, pilonul IV, componenta 11 – Turism și cultură, investiția 7, aprobată prin Ordinul Ministrului Culturii nr. 2515/11.01.2023, finanțată din fonduri europene. Scopul a fost obținerea unui sprijin financiar nerambursabil în valoare de aproximativ 100.000 euro.

Una dintre condițiile de eligibilitate a fost aceea ca solicitantul să fi realizat cel puțin un proiect de producție/distribuție de film în ultimii 5 ani anteriori datei lansării apelului de proiecte. În acest context, clientul a aplicat cu un celebru film românesc contemporan, menționând că acesta a fost primul proiect realizat în calitate de producător.

Problema a apărut în momentul în care s-a descoperit faptul că solicitantul a prestat servicii de producție cinematografică pe toată durata filmărilor și servicii de post producție a filmului, în baza unui contract de prestări servicii. Așadar, în ciuda activității desfășurate, clientul nu a fost trecut în genericul filmului ca producător, motiv pentru care organele de urmărire penală au considerat că acesta nu a fost producătorul filmului.

Astfel, afirmația clientului din cerere, potrivit căreia acesta a realizat filmul respectiv în calitate de producător, a fost catalogată ca o declarație falsă, care a atras tipicitatea faptei prevăzute de art. 18^4, prin raportare la art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

Deși organele de urmărire penală ne-au comunicat că au fost administrate toate probele necesare în vederea trimiterii în judecată, am reușit ulterior să dovedim faptul că inculpatul nu a fost vinovat de comiterea faptei.

Astfel, prin audierea martorilor pe care i-am propus, precum și prin depunerea unor documente relevante la dosar, am arătat că între client și o anumită societate a fost încheiat un contract de consultanță pentru analiza oportunității cererii de obținere a fondurilor europene. În acest context, clientul a fost asigurat de societatea respectivă cu privire la faptul că prestarea de servicii de producție cinematografică este echivalentul calității de producător în cadrul unui proiect cinematografic.

Așadar, am reușit să demonstrăm că intenția clientului nu a fost aceea de a comite o faptă prevăzută de legea penală, în contextul în care a apelat la un consultant, tocmai pentru a se asigura că respectă toate cerințele necesare obținerii fondurilor europene. De altfel, având în vedere că acesta a anexat cererii și contractul de prestări servicii cinematografice, DNA a ajuns la concluzia că inculpatul nu a ascuns calitatea pe care a avut-o în cadrul proiectului, ci a interpretat greșit noțiunea de producător de film, motiv pentru care nu se poate concluziona că acesta a urmărit să comită o fraudă. Astfel, cauza a fost clasată, deoarece fapta nu a fost comisă cu vinovăția prevăzută de lege.

Această soluție de clasare a DNA pentru fraudă privind fondurile europene (tentativă) dovedește importanța unei apărări eficiente încă din cursul urmăririi penale. Deși în urma probelor care au fost administrate inițial, organele de urmărire penală au apreciat că inculpatul este vinovat, am reușit să dovedim nevinovăția acestuia prin solicitarea administrării altor probe relevante în cauză. Prin urmare, felicităm DNA ST Cluj, care a respectat cu strictețe principiul aflării adevărului prevăzut de art. 5 alin. (2) din Codul de procedură penală, potrivit căruia organele de urmărire penală au obligația de a strânge şi de a administra probe atât în favoarea, cât şi în defavoarea suspectului sau inculpatului. 

Clientul a fost asistat și reprezentat în cursul urmăririi penale de av. Bogdan Ioan Mihai Șuta și de av. Sebastian Dumitru Moiș, ambii avocați din Baroul Cluj.

articol redactat de av. Bogdan Ioan Mihai Șuta din Baroul Cluj