cuvinte cheie: avocat, avocat drept penal, avocat Cluj, conducerea sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive, conducerea sub influența drogurilor
Conducerea sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive generează anumite consecințe juridice care pot fi influențate de aspecte precum modalitatea efectivă de comitere a faptei sau de valorificarea unor apărări. Conducerea sub influența alcoolului este des întâlnită în practică, existând situații în care poate să fie confundată cu o contravenție, întrucât fapta constituie infracțiune doar atunci când este atins un anumit prag de îmbibație alcoolică.
Așadar, conducerea unui vehicul cu o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește, potrivit art. 336 alin. (1) din Codul penal cu închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Aceeași pedeapsă este prevăzută și în cazul conducerii sub influența unor substanțe psihoactive. În context este util de menționat inclusiv faptul că permisul de conducere se reține în cazul depistării unui șofer aflat sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive, fiind eliberată o dovadă înlocuitoare fără drept de conducere, potrivit prevederilor art. 111 alin. (3) din OUG nr. 195/2002.
Atunci când îmbibația alcoolică este sub nivelul de 0,80 g/l alcool pur în sânge, fapta constituie contravenție și se pedepsește cu un număr cuprins între 9 și 20 de puncte amendă și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile. Valoarea unui punct amendă, începând cu anul 2024, este de 5% din salariul de bază minim brut pe țară, adică de 165 lei. Așadar, amenda pentru această contravenție poate să fie cuprinsă între 1485 și 3300 lei.
Trecând în sfera dreptului penal, infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a unor substanțe psihoactive este tratată cu mare strictețe de către organele statului, tocmai datorită frecvenței accidentelor care se produc din astfel de motive. Această chestiune rezultă inclusiv din modificările aduse Codului penal de Legea nr. 213/07.06.2023, potrivit cărora nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în cazul infracțiunii de ucidere din culpă, ca urmare a conducerii unui vehicul sub influența alcoolului sau a unor substanțe psihoactive.
Este important de subliniat faptul că inculpatul, în cursul urmăririi penale, poate încheia un acord de recunoaștere a vinovăției, prin intermediul căruia să beneficieze de o reducere cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei amenzii.
Procurorul și inculpatul pot să convină inclusiv asupra modalității de individualizare a pedepsei, existând posibilitatea sesizării instanței cu un acord de recunoaștere a vinovăției care să prevadă renunțarea la aplicarea pedepsei, situație în care persoana față de care s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei nu este supusă niciunei decăderi, interdicții sau incapacități ce ar putea decurge din infracțiunea săvârșită.
De asemenea, există posibilitatea sesizării instanței cu un acord de recunoaștere a vinovăției care să prevadă suspendarea executării pedepsei, iar atunci când infracțiunea este de o gravitate ridicată, inclusiv executarea pedepsei în regim de detenție. Indiferent de situație, potrivit art. 480 alin. (2) din Codul de procedură penală, la încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției prezența unui avocat este obligatorie.
Atunci când inculpatul nu s-a prevalat în cursul urmăririi penale de procedura acordului de recunoaștere a vinovăției, însă dorește în continuare să beneficieze de o reducere cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii și cu o pătrime în cazul amenzii, acesta poate să își recunoască învinuirea la primul termen de judecată la care procedura de citare este legal îndeplinită și la care cauza se află în stare de judecată.
Prin urmare, comiterea unor asemenea fapte necesită o atenție sporită, întrucât în multe cazuri cei care le comit nu sunt conștienți de toate posibilitățile legale pe care le au, motiv pentru care rămân nevalorificate diverse strategii care ar putea să ducă la soluții mult mai favorabile.
În altă ordine de idei, în cazul consumului de alcool există o serie de factori care pot influența decizia făptuitorului de a conduce un vehicul sub influența alcoolului, fără ca acesta să conștientizeze că urmează să comită o infracțiune. Astfel, metabolismul, unele boli, vârsta sau rezistența pe care o are acesta la alcool pot să facă diferența între o contravenție și o infracțiune. Există cazuri în care făptuitorii consideră că nu se mai află în stare de ebrietate și că pot să conducă un vehicul fără a fi expuși unor consecințe de natură penală, doar pentru că și-au revenit din starea în care se aflau, ca urmare a faptului că au consumat produse alimentare sau pentru că au dormit, uitând că alcoolul nu a fost eliminat de tot din organism.
Pe de altă parte, consumatorii de canabis, cocaină, metamfetamină, amfetamină sau de alte substanțe psihoactive trebuie să fie mult mai vigilenți decât consumatorii de băuturi alcoolice, întrucât legea nu mai face distincție în funcție de cantitatea de substanță ce se găsește în sângele celui care a fost depistat conducând un vehicul, fapta fiind catalogată ca infracțiune indiferent de cantitatea de droguri identificată în sânge, atât timp cât aceasta produce efecte psihoactive.
De asemenea, conducerea sub influența drogurilor ridică multe probleme în practică, întrucât aceste substanțe sunt eliminate mai greu din organism decât alcoolul. Astfel, în timp ce din sânge se elimină într-o perioadă cuprinsă între câteva ore și zile, aceste substanțe pot fi identificate prin intermediul analizelor de urină chiar și la o săptămână de la consumul acestora, motiv pentru care multe persoane ajung să fie urmărite penal pentru fapte care nu au fost comise cu intenție.
Organele judiciare nu sunt permisive atunci când vine vorba de conducerea sub influența drogurilor, fiind irelevant dacă aceste substanțe au fost consumate în urmă cu mai multe zile, fără ca făptuitorul să mai fie sub efectul acestora, atât timp cât acestea se regăsesc în organism. În astfel de situații trebuie prezentată organelor judiciare, printre altele, o apărare bazată pe lipsa intenției conducătorului vehiculului, ținând cont de împrejurarea că acesta, în mod rezonabil, a considerat că nu se mai află sub influența substanțelor psihoactive, ca urmare a faptului că a trecut mai mult timp de când a consumat respectivele substanțe. Pentru a tranșa această problemă, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat Decizia 25/2025, potrivit căreia este necesar să se constate atât prezența în probele biologice a substanței psihoactive, cât și aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacității de a conduce a autorului faptei.
În concluzie, conducerea sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive generează diverse consecințe juridice, care pot să varieze în funcție de modul de comitere a faptei, de persoana făptuitorului, dar și de apărarea și strategia folosită în procesul penal. Este important ca făptuitorul, încă de la demararea procedurilor penale, să depună toate diligențele necesare valorificării dreptului la apărare, în vederea obținerii unei soluții cât mai favorabile.
Modificări legislative relevante
Legea nr. 172/2024 prevede, printre altele, faptul că infracțiunea de conducere sub influența alcoolului sau a altor substanțe se sancționează și cu interzicerea exercitării unor drepturi. În acest sens este relevantă pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. i) din Codul penal, referitoare la interzicerea dreptului de a conduce anumite categorii de vehicule stabilite de instanță, care se poate aplica pe o perioadă de la 1 la 10 ani. Totodată, nu se mai poate dispune amânarea aplicării pedepsei în cazul conducerii sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive.
OUG nr. 84/2024 stabilește faptul că atunci când persoana, care conduce pe drumurile publice un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii unui permis de conducere, refuză sau nu poate să se supună testării în vederea stabilirii consumului de substanțe psihoactive ori a concentrației de alcool în aerul expirat, polițistul rutier dispune retragerea permisului de conducere până la data primirii rezultatului analizei mostrelor biologice, eliberând o dovadă înlocuitoare a acestuia fără drept de circulație.
Decizia DCD ICCJ nr. 25/2025 arată faptul că, în cazul infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiției esențiale atașată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influența unor substanțe psihoactive, este necesar să se constate atât prezența în probele biologice a substanței psihoactive, cât și aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacității de a conduce a autorului faptei.
articol redactat de av. Bogdan Ioan Mihai Șuta din Baroul Cluj